Index Index

Mitologie




A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Z


Line


Cabiri, divinităţi misterioase, de origine obscură - probabil feniciană - şi despre care există foarte puţine date. Se pare că descindeau din Hephaestus şi că erau invocate pe mare de către corăbierii surprinşi de furtună. Li se aduceau onoruri cu precădere la Samothrace, în Lemnos şi la Imbros.

Cacus, fiul zeului Vulcanus, era un gigant vestit pentru tâlhăriile lui, care sălăşluia într-o peşteră, pe muntele Aventinus. Încercând să fure şi să ascundă acolo o parte din cirezile pe care Heracles le luase la rândul lui de la Geryon, a fost găsit şi ucis de către erou.

Cadmus, erou din ciclul teban, fiul Telephasei şi al lui Agenor, regele Phoeniciei. Trimis de tatăl său împreună cu ceilalţi fraţi să-şi caute sora, pe Europa, răpită de către Zeus, Cadmus ajunge după multe peregrinări zadarnice la Delphi, unde consultă oracolul. Apollo îi porunceşte să nu o mai urmărească pe Europa, ci să întemeieze o cetate. În acest scop el va trebui să fugărească o vacă şi, pe locul unde animalul va cădea mort de oboseală, să ridice zidurile noului oraş. Supunându-se oracolului, Cadmus ajunge în Boeotia. Acolo e nevoit să lupte cu un balaur, spaima ţinutului, pe care-l omoară. La îndemnul zeiţei Athena, Cadmus seamănă un ogor cu dinţii fiarei. Din această sămânţă răsare un neam de oameni războinici, care se iau îndată la luptă şi se ucid între ei. Doar cinci supravieţuiesc. Aceştia îl ajută pe Cadmus să întemeieze noua cetate - Thebae. Zeiţa Athena îi încredinţează conducerea cetăţii, iar Zeus i-o dă de soţie pe Harmonia, fiica lui Ares şi a Aphroditei. La ospăţul dat cu ocazia căsătoriei lor iau parte toţi zeii olimpieni. Printre darurile primite cu acest prilej de către Harmonia se numără şi faimosul colier care avea să joace un rol important în expediţia celor şapte împotriva Tebei (vezi şi Amphiaraus. Cu Harmonia Cadmus a avut mai mulţi copii: pe Agave, Autonoe, Illyrius, Ino, Polydorus şi Semele. Spre sfârşitul vieţii, Cadmus şi Harmonia s-au retras în Illyria şi, în cele din urmă, au fost metamorfozaţi în şerpi. Despre Cadmus se spunea că ar fi fost cel care le-a dăruit grecilor scrierea.

Caduceu = Caduceus.

Caduceus, sceptru în formă de baston, în jurul căreia se încolăceau doi şerpi. Era purtată, ca semn distinctiv, de Hermes (respectiv Mercur, mesagerul zeilor.

Caeculus, fiul zeului Vulcanus, considerat întemeietorul cetăţii Praeneste.

Caeneus, unul dintre lapiţi. Caeneus a fost întâi o femeie, pe nume Caenis, îndrăgită de către Poseidon. La cererea ei, zeul a metamorfozat-o în bărbat. Sub noua înfăţişare şi sub numele de Caeneus a participat la lupta împotriva centaurilor, precum şi la expediţia argonauţilor, distingându-se prin forţă şi curaj.

Caenis = Caeneus.

Calais, unul dintre boreazi, frate cu Zetes.

Calchas, fiica lui Thestor, era un prezicător vestit din cetatea Mycenae, care i-a însoţit pe greci la Troia. Printre altele a prezis că cetatea Troiei va fi cucerită după zece ani de asediu şi numai cu concursul lui Achilles. La rândul său, lui Calchas i s-a prezis că va muri atunci când va întâlni un prezicător mai priceput decât el. Întâlnindu-l în apropiere de Colophon în persoana lui Mopsus, care s-a dovedit a fi mai iscusit decât el în arta prezicerii, Calchas a murit de necaz.

Calhas = Calchas.

Caliope = Calliope.

Calipso = Calypso.

Calisto = Callisto.

Calliope, una dintre muze, inspiratoarea poeziei, a celei epice în special. Era fiica lui Zeus şi a Mnemosynei şi mama lui Orpheus.

Callirrhoe 1. Fiica lui Achelous, căsătorită cu Alcmaeon. După moartea soţului ei a fost iubită de către Zeus. 2. Fiica lui Scamander, căsătorită cu Tros. A avut mai mulţi copii, printre care pe Assaracus, pe Ganymedes şi pe Ilus. 3. Fiica lui Oceanus şi a lui Tethys. A dat naştere unui monstru, pe nume Geryon.


Callisto, fiica lui Lycaon, regele Arcadiei, era o nimfă care obişnuia să o însoţească pe Artemis la vânătoare. Unindu-se cu Zeus, Callisto a dat naştere unui copil, pe nume Arcas. Fiind urmărită de gelozia Herei, Callisto a fost apoi metamorfozată în ursoaică. Se spunea că ulterior Zeus ar fi transformat-o, împreună cu fiul ei, într-o constelaţie, a Ursei.

Calul Troian, vezi Odysseus.

Calydon, cetate din Aetolia, numită astfel după numele întemeietorului ei şi cârmuită ulterior de Oeneus, tatăl lui Meleager. În împrejurimile ei a avut loc celebra vânătoare a mistreţului - zis din Calydon (vezi şi Meleager).

Calypso, nimfă din insula Ogygia, unde se spunea că ar fi naufragiat Odysseus. Îndrăgostindu-se de erou, Calypso i-a făgăduit nemurirea, cerându-i în schimb să rămână pururi lângă ea. Mânat de dorul de a se întoarce neîntârziat în Ithaca, Odysseus refuză însă să se învoiască. El e reţinut totuşi timp de şapte (după o altă variantă - timp de zece) ani de către Calypso care, în cele din urmă, la porunca lui Zeus, îi dă drumul, lăsându-l să-şi continue călătoria.

Camenae, denumire purtată în mitologia romană de către nimfe, identificate mai târziu cu muzele.

Camene = Camenae.

Camilla, regina războinică a volscilor, care l-a ajutat pe Turnus în lupta acestuia împotriva lui Aeneas. După ce a semănat moartea în rândurile troienilor Camilla a fost şi ea la rândul ei ucisă de mâna lui Aruns.

Canace, fiica lui Aeolus şi a lui Enarete. S-a îndrăgostit de propriul ei frate, Macareus, şi a născut în taină un copil. Descoperită de tatăl ei, Aeolus, Canace a fost silită de către acesta, drept pedeapsă, să se sinucidă. După o altă versiune, Canace a fost iubită de Poseidon. Cu zeul mării ea a avut mai mulţi fii, printre care pe Aloeus şi pe Triopas.

Canens, nimfă originară din Latium, personificare a Cântecului. Era soţia regelui Picus, pe care-l iubea cu o dragoste fierbinte. Într-o zi, la o vânătoare, Circe l-a văzut pe Picus şi s-a îndrăgostit de el. Fiind respinsă şi ca să se răzbune, ea l-a metamorfozat î pasăre. Îndurerată de dispariţia soţului ei, Canens porneşte în căutarea lui. După şase zile şi şase nopţi de căutare zadarnică, cade sfârşită de oboseală pe ţărmurile Tibrului şi moare.

Capaneu = Capaneus.

Capaneus, conducător argian şi unul dintre cei şapte eroi care au pornit expediţia împotriva cetăţii Thebae. Capaneus era fiul lui Hipponous şi soţul Evadnei. Sfidând cu vitejia lui puterea lui Zeus, a fost fulgerat de către acesta. Evadne s-a aruncat în flăcările rugului înălţat pentru arderea trupului lui Capaneus, murind în felul acesta şi ea alături de el.

Capella = Capra.

Capitolinul = Capitolinus.

Capitolinus, denumire purtată de Iupiter, care avea un templu pe muntele cu acelaşi nume.

Capra, denumire purtată de Amalthea, doica lui Zeus, după ce a fost transformată în constelaţie.

Capys 1. Unul dintre însoţitorii lui Aeneas, care l-a întovărăşit pe erou în Italia. Era considerat drept întemeietorul cetăţii Capua. 2. Tatăl lui Anchises.

Cardea, în mitologia romană, patroana căsniciilor şi a vieţii familiale.

Caribda = Charybdis.

Carme, una dintre nimfe şi mama lui Britomartis.

Carmenta, nimfă înzestrată cu darul profeţiei. Era mama (sau soţia) lui Evander, pe care l-a însoţit în peregrinările lui prin Arcadia până la Roma.

Carna, divinitate romană, protectoare a sănătăţii şi a prosperităţii fizice.

Carneul = Carneus.

Carneus, denumire purtată de Apollo, de la numele lui Carnus.

Carnus, preot al lui Apollo, înzestrat de către zeu cu darul profeţiei.

Caron = Charon.

Casandra = Cassandra.

Casiopeea = Cassiopea.

Casmenae = Camenae.

Cassandra, fiica lui Priamus şi a Hecubei şi soră geamănă cu Helenus. Apollo, care o îndrăgise, i-a făgăduit să-i împlinească orice dorinţă dacă va consimţi să se unească cu el. Cassandra i-a cerut să o înzestreze cu darul profeţiei dar, îndată ce zeul i-a împlinit vrerea, ea i-a refuzat dragostea. Mânios, Apollo i-a lăsat atunci darul făcut, luându-i însă înapoi puterea de a-şi convinge semenii. Într-adevăr, toate profeţiile ei în legătură cu destinele Troiei, cu răpirea Helenei sau cu Calul Troian n-au fost luate în seamă de către troieni, deşi până la urmă s-au adeverit. În noaptea incendierii cetăţii, Cassandra s-a refugiat în templul Athenei. A fost smulsă însă chiar de la picioarele statuii zeiţei de către Aiax, fiul lui Oileus, ca s-o necinstească. Mai târziu, revenind ca pradă de război lui Agamemnon, Cassandra i-a dăruit doi fii: pe Teledamus şi pe Pelops. Prezicându-i lui Agamemnon nenorocirile care-l aşteptau când avea să se întoarcă acasă, Cassandra îşi vede, încă o dată, prorocirile nesocotite. Agamemnon ţine cu orice preţ să se înapoieze la Mycenae şi o ia şi pe Cassandra cu el. Acolo însă sunt ucişi amândoi de mâna Clytaemnestrei.

Cassiope = Cassiopea.

Cassiopea, soţia lui Cepheus, regele Aethiopiei şi mama Andromedei. Îndrăznind să se ia la întrecere cu nereidele în ceea ce priveşte frumuseţea, Cassiopea a fost pedepsită de către Poseidon, care a trimis un monstru marin să-i devasteze ţara. Mânia zeului n-a putut fi domolită decât prin sacrificiul Andromedei. În cele din urmă, Cassiopea a fost transformată într-o constelaţie.

Cassiopeea = Cassiopea.

Castalia 1. Fiica lui Achelous. 2. Izvor de pe muntele Parnassus, închinat lui Apollo şi muzelor.

Castor, unul dintre dioscuri şi fratele lui Pollux.

Caunus, fiul lui Miletus (vezi şi Byblis).

Câmpiile Elizee = Elysium.

Cecrops, primul rege al cetăţii Athenae, pe vremea căruia, conform tradiţiei, zeiţa Athena şi Poseidon şi-ai disputat pământul Atticei. Cecrops s-a căsătorit cu Aglauros, fiica regelui Actaeus, şi a avut trei fiice: pe Aglauros, pe Herse şi pe Pandrosos.

Cefal = Cephalus.

Cefeu = Cepheus.

Celaeno 1. Una dintre harpii. 2. Una dintre fiicele lui Atlas şi ale Pleionei. 3. Una dintre fiicele lui Danaus. Din unirea ei cu Poseidon s-a născut eroul Celaenus.

Celeno = Celaeno.

Celeus, fiul lui Eleusis şi rege în ţinutul cu acelaşi nume. Avea doi fii: pe Demophon şi pe Triptolemus. Atât Celeus cât şi soţia sa, Metanira, au primit-o şi au găzduit-o bine pe Demeter atunci când zeiţa rătăcea, cuprinsă de disperare, în căutarea fetei ei, Persephone, răpită de către Pluto. Se spunea că înainte de a se întoarce în Olympus, Demeter l-ar fi iniţiat pe Celeus în tainele cultului său.

Ceneu = Caeneus.

Centauri, neam de fiinţe monstruoase, jumătate oameni şi jumătate cai. Aveau braţe omeneşti, iar în partea de jos a trupului patru picioare de cal. Centaurii sălăşluiau în codrii de pe muntele Pelion, în Thessalia, unde trăiau în sălbăticie. Cei mai vestiţi centauri au fost Chiron, Nessus (vezi şi Deianira) şi Pholus. Spre deosebire de ceilalţi, aceştia erau nişte centauri buni, cumpătaţi, care-i ajutau pe oameni şi-i tratau cu blândeţe. Centaurii şi-au dobândit faima prin lupta lor cu lapiţii. Poftiţi de către regele Pirithous la ospăţul său de nuntă cu Hippodamia, centaurii, ameţiţi de vinul băut, au vrut să necinstească mireasa, fapt care le-a atras ura lapiţilor, în special a lui Heracles şi Theseus. Învinşi de către lapiţi, ei au fost siliţi să părăsească muntele Pelion. Alte episoade atribuite centaurilor sunt legate de numele lui Heracles, care s-a luptat cu ei în mai multe rânduri. O dată, pe când fusese găzduit şi ospătat de Pholus în peştera acestuia, Heracles a cerut de băut. Fără ştirea celorlalţi centauri, Pholus i-a adus din vinul primit în dar de către aceştia de la zeul Dionysos. Atraşi de mirosul vinului, centaurii dau năvală în peşteră. Se încinge o luptă crâncenă, din care Heracles iese învingător. În învălmăşeala acestei încăierări îşi găsesc moartea centaurii Anchius şi Agrius şi tot în urma acestei împrejurări moare şi centaurul Chiron, lovit din greşeală chiar de către erou. În legendele mitologice centaurii sunt amestecaţi în numeroase răpiri: a Deianirei (vezi şi Nessus), a Atalantei etc.

Cephalus, fiul lui Deion, regele Thessaliei, şi al Diomedei şi soţul lui Procris, fiica lui Erechtheus, regele cetăţii Athenae. De numele lui Cephalus sunt legate mai multe legende. Una dintre ele vorbeşte despre dragostea dintre Cephalus şi Eos. Se spunea că zeiţa l-ar fi răpit şi l-ar fi dus în Syria. Acolo i-a dăruit un fiu, pe Phaethon (care trece însă de cele mai multe ori drept fiul Soarelui). După o altă legendă, credincios lui Procris, Cephalus a respins iubirea zeiţei Eos, care se îndrăgostise de el. Mânioasă, aceasta îl îndeamnă să pună la încercare fidelitatea soţiei lui. Travestit în negustor, Cephalus poposeşte la casa lui Procris, care-şi ştia soţul plecat la vânătoare. Copleşind-o cu daruri bogate, el reuşeşte în cele din urmă să-i cucerească dragostea. Dându-şi apoi în vileag înşelăciunea, Cephalus îi arată lui Procris adevărata lui înfăţişare. Mânioasă şi ruşinată, Procris fuge în munţi. Cuprins de remuşcări, Cephalus pleacă la rându-i pe urmele ei, o găseşte şi o readuce acasă, unde trăiesc din nou în bună înţelegere. De la o vreme însă Procris devine şi ea geloasă. Îndelungile absenţe ale soţului ei, dus mereu la vânătoare prin codri, o pun pe gânduri. Bănuielile ei sunt sporite de cuvintele unui bătrân servitor, care-i spune că în mijlocul pădurii, într-o poiană, Cephalus invocă adesea numele unei femei. Pentru a se încredinţa de vinovăţia lui, Procris îl urmăreşte şi se ascunde într-un tufiş. Auzind un foşnet şi crezând că e o fiară, Cephalus slobozeşte o săgeată. Rănită de moarte, Procris îşi dă sufletul în braţele lui Cephalus care, înainte de a-i închide ochii pentru totdeauna, o asigură că dragostea lui a fost neclintită şi-i spulberă toate bănuielile: în poiana din pădure, el o invoca pe Eos ca să-l răcorească şi să-l mângâie cu adierile ei.


Cepheus 1. Fiul lui Aleus, regele din Tegea, şi unul dintre argonauţi. A pierit într-o luptă împotriva lui Heracles. 2. Regele Aethiopiei. După moarte a fost transformat într-o constelaţie.

Cerber = Cerberus.

Cerberus, temutul câine care străjuia la porţile Hadesului. Născut din gigantul Typhon, el era frate cu Hidra din Lerna şi cu leul din Nemea. Cerberus era înfăţişat ca un monstru înfricoşător, după unii cu trei, după alţii cu o sută de capete. Avea coadă de şarpe, iar în jurul gâtului i se încolăceau de asemenea şerpi. Cerberus avea însărcinarea să nu-i lase să intre în Hades decât pe morţi şi să nu mai lase pe nimeni să iasă de acolo. Singurul care a reuşit să-l învingă şi să-l supună a fost Heracles. Se spunea că mai târziu Cerberus a fost vrăjit, şi el, de cântecul lui Orpheus.

Cercopes, fiii Theiei, erau nişte tâlhari vestiţi - de statură uriaşă şi înzestraţi cu o forţă extraordinară - care-i jefuiau pe călători. Încercând să-l prade şi pe Heracles, au fost prinşi şi legaţi cobză de către erou, care însă mai apoi le-a dat drumul teferi şi nevătămaţi. Continuându-şi viaţa de jafuri şi prădăciuni, cercopii au sfârşit prin a-i mânia pe zei, care i-au transformat în maimuţe. După o altă legendă, cercopii erau nişte spiriduşi.

Cercopi = Cercopes.

Cercyon, fiul lui Poseidon (sau al lui Hephaestus), era un tâlhar faimos, care-i oprea pe călătorii ce se apropiau de Megara şi îi silea să se lupte cu el. Şi-a găsit moartea într-o asemenea luptă, fiind învins de către Theseus. Acesta şi-a ridicat adversarul în aer şi l-a izbit apoi cu atâta forţă de pământ, încât l-a strivit.

Ceres, la romani, zeiţa grâului şi a recoltelor. Deşi de origine veche latină, această divinitate s-a identificat mai târziu întru totul cu Demeter din mitologia greacă.

Cestrinus, fiul lui Helenus şi al Andromachăi.

Ceto, fiica lui Pontus (Marea) şi al Geei (Pământul). Era mama celor trei gorgone (vezi şi Phorcys).

Ceyx 1. Soţul Alcyonei. După moarte au fost transformaţi, atât el cât şi soţia lui, în păsări de mare. 2. Rege din Trachis, rudă apropiată şi prieten cu Heracles. După moartea eroului, Ceyx le-a oferit azil copiilor lui Heracles, urmăriţi de ura lui Eurystheus.

Chalciope 1. Fiica lui Aeetes, regele din Colchis, şi soţia lui Phrixus. 2. Fiica lui Eurypylus. După ce i-a ucis tatăl, Heracles s-a unit cu Chalciope şi i-a dăruit un fiu, pe Thessalus.

Chaos, personificare a Haosului, a spaţiului nelimitat acre, în concepţia celor vechi, ar fi existat înainte de crearea lumii. Divinitate străveche, Chaos era considerat de către unii drept fiul lui Cronos, de către alţii drept tatăl lui Erebus, Aether, Hemera şi Nyx.

Charis, zeiţa graţiei şi a frumuseţii, considerată uneori drept soţia lui Hephaestus.

Charites, în mitologia greacă, personificări ale graţiei şi frumuseţii feminine. Romanii le numeau Gratiae. Erau fiicele lui Zeus şi ale Eurynomei, trei la număr: Aglaia, Euphrosyne şi Thalia. Sălăşluiau în Olympus, unde trăiau alături de muze şi erau deopotrivă protectoarele poeţilor. Erau socotite când însoţitoarele lui Apollo, când ale Athenei sau ale Aphroditei, mai rar ale lui Dionysos.

Charon, personaj subpământean, fiul lui Erebus şi al lui Nyx. Era înfăţişat ca un bătrân zdrenţăros, care trecea cu luntrea sa sufletele morţilor de cealaltă parte a Acheronului. Primea drept plată un obol, care se punea în acest scop - după datină - în gura celui mort.

Charybdis, fiică monstruoasă a lui Poseidon şi a Geei, care sălăşluia odinioară pe coasta Siciliei, în apropiere de Messina. Lacomă şi nesăţioasă din fire, Charybdis se spunea că ar fi devorat cirezile lui Heracles, fapt pentru care, drept pedeapsă, a fost lovită de trăsnetul lui Zeus şi transformată într-un monstru marin. Charybdis înghiţea de trei ori pe zi apa mării şi odată cu ea, navele corăbierilor nesăbuiţi care s-ar fi aventurat prin partea locului. Însuşi Odysseus era să fie înghiţit de ea, dar a scăpat ca prin minune de moarte, agăţându-se de ramurile unui smochin care se afla la intrarea peşterii unde stătea ascuns monstrul. În faţa Charybdei, de cealaltă parte a strâmtorii care despărţea Italia de Sicilia, se afla un alt monstru, Scylla.

Chelone, tânără fată care trăia într-o casă retrasă, la marginea unui râu. Vestită fiind şi ea, printre alţi muritori, de către Hermes de nunta lui Zeus cu Hera, Chelone a refuzat să se ducă şi a preferat să rămână singură, acasă. Înciudat că nu i-a ascultat cererea, mesagerul zeilor a transformat-o pe Chelone într-o broască ţestoasă, animal mereu nedespărţit de casa lui.

Chimaera, animal fabulos, fiica lui Typhon şi a Echidnei. Himera sălăşluia în Lycia şi avea înfăţişarea unui monstru cu trei capete care vărsau flăcări. Semăna cu un leu şi cu un şarpe în acelaşi timp. Himera a fost ucisă de Bellerophon la porunca regelui Iobates.

Chione 1. Fiica lui Boreas şi a Orithyiei. A fost iubită de zeul Poseidon, cu care a avut un fiu, pe Eumolpus. 2. Fiica regelui Daedalion, curtată deopotrivă de Apollo şi de Hermes. A avut doi fii, pe Philammon şi Autolycus. Chione a murit victimă geloziei zeiţei Artemis, cu care avusese nesocotinţa să se măsoare în frumuseţe.

Chiron, fiul lui Cronos, era cel mai vestit şi mai înţelept dintre centauri, priceput în tainele lecuirii, iscusit la vânătoare şi meşter în arta muzicii. Locuia într-o peşteră, pe muntele Pelion. Înţelept şi bun din fire, Chiron era prietenul nepreţuit al oamenilor. El a fost cel care l-a ajutat şi apărat pe Peleus, i-a crescut şi i-a educat pe Achilles, pe Iason şi pe Asclepius. Se spunea că însuşi Apollo l-ar fi avut drept dascăl pe Chiron. Cu ocazia luptei lui Heracles cu centaurii, Chiron a fost lovit din greşeală de către erou. Pradă unor dureri îngrozitoare pe care, cu toată arta sa în ale lecuirii, nu le-a putut alina, Chiron s-a retras într-o peşteră, unde şi-a aşteptat sfârşitul. Fiind nemuritor, nu şi-a putut găsi însă liniştea decât după ce Prometheus, care era muritor, a promis să facă schimb cu el, dezlegându-l în felul acesta de nemurire.

Chloris 1. În mitologia greacă, personificarea Primăverii (vezi şi Flora). 2. Fiica lui Amphion şi soţia lui Neleus, regele din Pylos. A avut treisprezece copii, ucişi toţi de mâna lui Heracles, cu excepţia unuia singur, Nestor. 3. Una dintre fiicele Niobei, cruţată, împreună cu fratele ei Amyclas, de mânia zeiţei Artemis şi a lui Apollo.

Chrysaor, fiul lui Poseidon şi al Meduzei.

Chryseis, fiica lui Chryses, preotul lui Apollo. luată de Agamemnon drept pradă de război din Lyrnessus. Nevrând să o înapoieze tatălui ei, Agamemnon şi-a atras asupră-şi mânia lui Apollo, care a făcut să bântuie o molimă în tabăra grecească. Speriaţi, grecii l-au silit pe Agamemnon s-o elibereze pe Chryseis şi să o redea tatălui ei. Atunci, în locul ei, Agamemnon a cerut-o pe Briseis, sclava lui Achilles. Mai târziu, Chryseis s-a înapoiat însă la Agamemnon, cu care - se spunea într-o legendă - ar fi avut doi copii: pe Iphigenia şi pe Chryses.

Chryses 1. Tatăl lui Chryseis şi preot al lui Apollo. Când Agamemnon a refuzat să-i înapoieze fiica, Chryses l-a rugat pe Apollo să răspândească o molimă în rândul grecilor. Zeul i-a împlinit ruga. Constrâns de greci, Agamemnon a eliberat-o pe Chryseis, care s-a înapoiat la tatăl ei. 2. Fiul lui Chryseis cu Agamemnon, numit astfel în amintirea bunicului său, Chryses.

Chrysippus, fiul favorit al lui Pelops, ucis de Atreus şi de Thyestes, fraţii săi vitregi, la îndemnul mamei lor, Hippodamia.

Chrysothemis 1. Una dintre fiicele lui Agamemnon şi ale Clytaemnestrei. 2. Fiica preotului cretan Carmanor şi presupusa iniţiatoare a întrecerilor muzicale, la care participa şi ea.

Cibele = Cybele.

Ciclopi = Cyclopes.

Cilix, unul dintre fiii lui Agenor. A fost trimis şi el împreună cu fraţii lui în căutarea Europei. Nereuşind să o găsească, Cilix s-a stabilit pe coasta Asiei Mici, întemeind acolo o ţară care, de la el, a căpătat numele de Cilicia.

Cintia = Cynthia.

Cintianul = Cynthius.

Cinyras, rege legendar al insulei Cyprus. Din dragostea lui incestuoasă pentru propria sa fiică s-a născut Adonis.

Cipriana = Cypris.

Circe, celebră magiciană din insula Aeaea (pomenită în ciclul argonauţilor şi în Odiseea). Circe era fiica lui Helios şi al lui Perse şi soră cu Aeetes, regele din Colchis şi deţinătorul Lânii de Aur. Pe drumul de întoarcere, argonauţii au făcut un popas pe insula Aeaea. Ei au fost găzduiţi de Circe, care i-a purificat pe Iason şi pe Medea de păcatul săvârşit prin omorârea lui Absyrtus. Odysseus, la rândul lui, întorcându-se din ţara lestrigonilor, ajunge şi el pe insula Aeaea, la Circe. Tovarăşii lui, atinşi de bagheta ei vrăjită, sunt prefăcuţi cu toţii într-o turmă de porci. Cu ajutorul lui Hermes, Odysseus învinge puterea magică a lui Circe şi o sileşte să le redea înfăţişarea lor de oameni. Eroul e însă cucerit, la rândul lui, de farmecele Circei, alături de care are un fiu numit, după unii, Telegonus, după alţii, Latinus.

Cirene = Cyrene.

Ciseida = Cisseis.

Cisseis, patronimic purtat de Hecuba ca fiică a lui Cisseus.

Cisseus, rege al Thraciei şi tatăl Hecubei.

Citeriana = Cytheraea.

Citeron = Cithaeron.

Cithaeron, munte din Boeotia, consacrat muzelor şi lui Dionysos.

Clausus, rege al sabinilor şi unul dintre tovarăşii lui Turnus, pe care l-a ajutat în lupta împotriva lui Aeneas.

Cleobis, fiul lui Cydippe şi fratele lui Biton.

Cleopatra 1. Fiica lui Idas şi a Marpessei, căsătorită cu Meleager. După moartea soţului ei s-a spânzurat. 2. Fiica lui Boreas şi a Orithyiei. Era soră cu Chione, cu Zetes şi cu Calais (vezi şi Boreades). Aruncată în închisoare de către soţul ei Phineus - care voia să o ucidă ca să se căsătorească cu altă femeie - Cleopatra a fost eliberată de argonauţi.

Clio, una dintre muze, fiica lui Zeus şi a Mnemosynei. Patrona istoria.

Clitemnestra = Clytaemnestra.

Cloanthus, unul dintre însoţitorii lui Aeneas.

Clotho, una dintre cele trei zeiţe ale sorţii, denumite de greci Moire, iar de romani Parce.

Clymene 1. Fiica lui Oceanus şi a lui Tethys. Din căsătoria Clymenei cu Iapetus s-au născut Atlas, Epimetheus, Menoetius şi Prometheus. 2. Una dintre nereide, fiica lui Nereus şi a lui Doris. 3. A doua soţie a lui Cephalus, după Procris.

Clytaemnestra, fiica Ledei şi a lui Tyndareus, regele Spartei, şi soră cu Castor, Pollux şi Helena. A fost căsătorită mai întâi cu Tantalus, fiul lui Thyestes, apoi cu Agamemnon, regele Argosului. În lipsa soţului ei, plecat să lupte în războiul troian, Clytaemnestra îl aduce în casă pe vărul acestuia, Aegisthus, cu care îl înşeală. Dorind să-l păstreze pe acesta din urmă pe de o parte, geloasă pe Chryseis pe de altă parte şi în acelaşi timp dornică să răzbune moartea fiicei sale, Iphigenia, la întoarcerea lui Agamemnon Clytaemnestra îşi ucide soţul. Şapte ani mai târziu însă e şi ea, la rândul ei, ucisă de către propriul ei fiu, Orestes, care în felul acesta răzbună moartea tatălui său.

Clytia, una dintre fiicele lui Oceanus şi ale lui Tethys. A fost iubită de Apollo, apoi părăsită de zeu, care se îndrăgostise între timp de Leucothea. Din gelozie, Clythia i-a dezvăluit tatălui lui Leucothea dragostea celor doi, atrăgând în felul acesta moartea rivalei ei. Ca să o pedepsească, Apollo a părăsit-o definitiv şi n-a vrut s-o mai vadă niciodată. Îndurerată, Clytia s-a transformat într-o plantă numită heliotropium (floarea-soarelui), care caută, se spune, de atunci mereu soarele şi-şi întoarce întotdeauna faţa după el.

Clytie, = Clytia.

Cocalus, rege din Sicilia, care l-a găzduit pe Daedalus când acesta a fugit cu aripile lui improvizate din labirintul regelui Minos. Văzându-se silit să-l predea în cele din urmă pe Daedalus lui Minos, care pornise pe urmele sale, Cocalus, pentru a nu-şi trăda oaspetele, îşi îndeamnă fetele să-l ucidă pe Minos.

Cocit = Cocytus.

Codrus, rege din Athenae, pe vremea când cetatea a fost atacată de heraclizi. Cum un oracol prezise că sorţii vor înclina în favoarea acelora care-şi vor pierde regele în luptă, Codrus s-a lăsat de bunăvoie ucis de duşmani, pentru a-şi salva, în felul acesta, patria.

Coeus, unul dintre titani, fiul lui Uranus şi al Geei. Din unirea lui cu titanida Phoebe s-a născut Leto.

Colchis, ţinut din Asia, socotit a fi patria Medeei, devenit celebru datorită Lânii de Aur şi expediţiei întreprinse acolo de argonauţi.

Colchida = Colchis.

Coloanele lui Heracles = Columnae Herculis.

Colonus, colină situată în apropiere de Athenae. Acolo s-a retras Oedipus în timpul exilului său.

Columnae Herculis, denumire purtată de cele două promontorii, Abyla şi Calpe, care formează actuala strâmtoare a Gibraltarului. Iniţial legate, se spunea că ele ar fi fost despărţite de către erou şi că de atunci îi purtau numele.

Concordia, în mitologia romană, zeiţa păcii şi a bunei înţelegeri.

Consus, veche divinitate romană, cu atribute obscure.

Copia, în mitologia romană, zeiţa belşugului.

Copreus, unul dintre fiii lui Pelops, originar din Elis. A fost izgonit din patria sa deoarece comisese un omor. S-a refugiat la Eurystheus şi a devenit umilul şi credinciosul servitor al acestuia. Ori de câte ori Heracles primea vreo însărcinare din partea lui Eurystheus, ea îi era transmisă prin intermediul lui Copreus.

Cora, denumire purtată de Persephone, fiica zeiţei Demeter. În limba greacă core însemna "fată tânără, fecioară"

Core = Cora.

Coroebus 1. unul dintre pretendenţii Cassandrei, mort cu ocazia asediului cetăţii Troia. 2. Erou din Argos, întemeietorul cetăţii Megara.

Coronis 1. Fiica lui Phlegyas, regele din Orchomenus. A fost iubită de Apollo, cu care a avut un fiu, pe Asclepius. De teamă că îmbătrânind va fi părăsită de către zeu, Coronis a preferat să se căsătorească cu un muritor de rând. 2. Fiica lui Coroneus, transformată în cioară de către zeiţa Athena pentru a scăpa de urmărirea lui Poseidon, care se îndrăgostise de ea. 3. Nimfă care l-a crescut pe Dionysos.

Corycia, nimfă iubită de Apollo cu care a avut un fiu, pe Lycareus.

Corythus 1. Fiul lui Zeus şi al Electrei, fiica lui Atlas. A avut la rândul său doi fii, numiţi Iasius şi Dardanus. Era socotit întemeietorul cetăţii Cortona din Italia. 2. Fiul lui Paris şi al unei nimfe de pe muntele Ida. Se spunea că, întrecându-l în frumuseţe pe tatăl său, a fost îndrăgit de către Helena. Mistuit de gelozie, Paris şi-a ucis fiul.

Crantor, unul dintre însoţitorii lui Peleus. A participat la încăierarea dintre lapiţi şi centauri şi a fost omorât în luptă.

Creon 1. Regele Corinthului şi tatăl lui Glauce. Vrând să-şi mărite fiica cu Iason, pe care-l adăpostea la curtea sa împreună cu Medea, Creon şi-a atras ura acesteia din urmă. Ca să se răzbune, Medea i-a oferit drept dar de cununie lui Glauce un veşmânt otrăvit. De îndată ce l-a îmbrăcat, Glauce a fost cuprinsă de flăcări şi a murit în chinuri groaznice. Aceeaşi soartă a împărtăşit-o şi tatăl ei, Creon, care alergase să-i dea ajutor. 2. Fiul lui Menoeceus şi fratele Iocastei. La moartea regelui Laius, Creon s-a urcat pe tronul cetăţii Thebae. Asupra cetăţii însă s-a abătut o mare năpastă: rând pe rând tebanii erau devoraţi de Sfinx. Acest animal monstruos le punea întrebări la care nu ştiau să răspundă, şi-i ucidea. Ca să mântuie cetatea, Creon a făgăduit tronul şi mâna surorii sale aceluia care, reuşind să dezlege enigma pusă de Sfinx, avea să izbăvească poporul. Oedipus reuşeşte să dea răspunsul cuvenit. El obţine în felul acesta tronul lui Creon şi mâna Iocastei. Când, mai târziu, Oedipus şi-a descoperit incestul săvârşit cu mama sa şi a plecat în exil, el şi-a lăsat familia în grija lui Creon, care, în felul acesta, şi-a redobândit tronul. Figura lui Creon e legată şi de expediţia celor şapte împotriva Tebei, el fiind cel care a ordonat ca trupul lui Polynices să rămână neîngropat. Tot el este cel care a pedepsit-o pe Antigone cu moartea pentru vina de a-i fi călcat porunca (vezi şi Adrastus şi Eteocles).

Cresphontes, unul dintre heraclizi, fiul lui Aristomachus şi frate cu Temenus şi cu Aristodemus. Împreună cu fraţii săi şi în fruntea dorienilor, Cresphontes a cucerit Peloponnesul, care a fost apoi împărţit între cei trei fraţi.

Cretheus, unul dintre fiii lui Aeolus şi tatăl lui Aeson, Pheres, Amythaon şi Hippolyte.

Creusa 1. Fiica lui Priamus şi a Hecubei, soţia lui Aeneas şi mama lui Ascanius. A pierit în noaptea incendierii Troiei. 2. Fiica lui Creon, regele Corinthului, numită şi Glauce. 3. Fiica lui Erechtheus, regele cetăţii Athenae. Violată de Apollo într-o peşteră, a dat naştere unui fiu, Ion, pe care l-a părăsit lăsându-l într-un coş, chiar pe locul în care căzuse victimă zeului. Ion a fost dus de către Hermes la Delphi şi crescut acolo în templu. Mai târziu, Creusa, căsătorită între timp cu Xuthus, şi-a regăsit şi recunoscut fiul.

Criseis = Chryseis.

Crises = Chryses.

Crisip = Chrysippus.

Crius, unul dintre titani, fiu al lui Uranus şi al Geei.

Crocus, tânăr nefericit, îndrăgostit de nimfa Smilax şi transformat de către zei în planta numită şofran.

Cronos, cel mai tânăr dintre titani, fiul lui Uranus şi al Geei. Cu ajutorul mamei sale şi-a mutilat tatăl şi i-a luat locul, devenind stăpânul lumii. S-a căsătorit cu sora sa Rhea şi, fiindcă i se prezisese că va fi detronat de către unul dintre fiii săi, şi-a devorat pe rând copiii de îndată ce se năşteau. Astfel s-au născut şi au fost devoraţi succesiv Demeter, Hades, Hera, Hestia şi Poseidon. Văzându-se deposedată rând pe rând de toţi copiii ei, Rhea a recurs la un şiretlic. A fugit în insula Creta, unde într-ascuns, l-a născut pe Zeus, punându-l astfel la adăpost de furia tatălui său. I-a dat în schimb acestuia să înghită în locul noului născut o piatră înfăşurată în scutece. Crescând mare, Zeus, cu ajutorul lui Gaea şi al lui Metis, l-a făcut pe Cronos să-şi verse înapoi copiii înghiţiţi. Aliaţi cu Zeus, ei au declarat război tatălui lor. În ajutorul acestuia au sărit însă fraţii săi, titanii. Războiul a durat zece ani şi s-a sfârşit cu victoria lui Zeus şi a olimpienilor. Cronos şi titanii au fost puşi pe vecie în lanţuri. După o altă legendă, Cronos s-ar fi împăcat cu Zeus, şi ar fi domnit pe pământ printre oameni, ca un rege bun şi înţelept. Târziu, în epoca de fier, când se spunea că oamenii ar fi devenit răi, el i-a părăsit pentru a se urca din nou la ceruri. În afara copiilor născuţi cu Rhea, Cronos a mai avut, cu Philyra, un copil cu înfăţişare de om şi cal în acelaşi timp, pe nume Chiron.

Cronus = Cronos.

Cupido, cunoscut şi sub numele de Amor, era, în mitologia romană, zeul dragostei. Era fiul lui Venus, tatăl său fiind Iupiter, Marte sau Mercurius. Era corespondentul lui Eros din mitologia greacă.

Cupidon = Cupido.

Curetes, populaţie străveche din Creta care, conform legendei, l-ar fi ocrotit pe Zeus în vremea copilăriei sale pe muntele Ida, ferindu-l de Cronos.

Cureţi = Curetes.

Cyane 1. Nimfă din Sicilia care a încercat să-l împiedice pe Hades să o răpească pe Persephone. Drept pedeapsă a fost preschimbată de zeul mânios într-un izvor. 2. Fiica lui Liparus, regele ausonilor, şi soţia lui Aeolus.

Cybele, zeitate de origine frigiană, considerată drept "mama tuturor zeilor" şi protectoare a vegetaţiei. Era confundată adesea cu Rhea, mama lui Zeus. Apare în unele mituri vechi, de exemplu în povestea lui Attis. Cultul orgiastic al Cybelei a persistat până târziu în Imperiul Roman.

Cyclopes, fiinţe fabuloase, reprezentate ca nişte uriaşi cu un singur ochi în frunte. Ciclopii erau de mai multe categorii: erau ciclopi uranieni (Arges, Brontes şi Steropes) - născuţi din Uranus şi Gaea, - ciclopi păstori (vezi şi Polyphemus) care populau coastele Siciliei şi, în sfârşit, ciclopi făurari, ajutoarele lui Hephaestus. Aceştia din urmă lucrau în muntele Aetna, alături de zeul făurar, arme pentru oameni şi pentru zei. Au fost ucişi de Apollo drept răzbunare pentru faptul că au lucrat trăsnetul cu care Zeus l-a ucis pe Asclepius.

Cycnus 1. Unul dintre fiii lui Poseidon. A fost ucis în războiul troian de către Achilles şi, graţie tatălui său, a fost metamorfozat după moarte într-o lebădă. 2. Fiul zeului Ares şi al Pelopiei, una dintre fiicele lui Pelias. Era un tâlhar vestit care jefuia la drumul mare trecătorii, până în ziua când a fost ucis de către Heracles. 3. Fiul lui Sthenelus, regele ligurilor, şi prieten cu Phaethon. Deplângând moartea acestuia, a fost transformat de Zeus într-o lebădă. Înduioşat de soarta lui, Apollo i-a dăruit o voce melodioasă şi de atunci - se spunea - lebedele cântă înainte de a muri.

Cyllarus, centaur de o frumuseţe rară, care şi-a găsit moartea în încăierarea iscată la nunta lui Pirithous. Hylonome, o femeie tot din neamul centaurilor, care-l iubea, s-a sinucis şi ea de durere.

Cymodoce, una dintre nereide.

Cymothoe, una dintre nereide.

Cynosura, nimfă de pe muntele Ida care, după unele versiuni, l-ar fi crescut pe Zeus. Ca să o scape de urmărirea lui Cronos, Zeus a transformat-o mai târziu într-o constelaţie.

Cynthia, denumire purtată de Artemis care s-a născut, conform legendei, împreună cu Apollo, pe muntele Cynthus.

Cynthius, denumire purtată de Apollo, care s-a născut, împreună cu Artemis, pe muntele Cynthus.

Cyparissus 1. Fiul lui Telephus. Era un tânăr de o rară frumuseţe, care avea drept tovarăş nedespărţit un cerb domesticit. Ucigându-l din greşeală, Cyparissus, de necaz, şi-a pus singur capăt zilelor. După moarte a fost metamorfozat în chiparos. 2. Fiul lui Minyas şi frate cu Orchomenus.

Cypris, denumire purtată de zeiţa Aphrodite, de la insula Cyprus unde era venerată.

Cyrene, una dintre nimfe, fiica lui Hypseus, regele lapiţilor. Pricepută în ale vânătorii, Cyrene trăia în păduri, în sălbăticie. Într-o zi, pe când se lupta cu un leu, Apollo a văzut-o şi, plin de admiraţie pentru curajul tinerei, s-a îndrăgostit de ea. El a luat-o cu sine în Africa, în ţinutul Libyei, unde Cyrene i-a dăruit un fiu, Aristaeus.

Cytheraea, denumire purtată de zeiţa Aphrodite, de la insula Cythera unde era venerată.


Line



A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Z




23 feb 1999 -