Index Index

Mitologie




A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Z


Line


Faeton = Phaethon.

Faetontide = Phaethontides.

Faetusa = Phaethusa.

Faima = Fama.

Fama, întruchipa zvonul public şi era considerat de cei vechi drept o divinitate, înfăţişată ca un monstru zburător, cu nenumăraţi ochi, urechi şi guri. Sălăşluia într-un palat de bronz, cu mii de porţi de unde intrau şi ieşeau, amplificându-se, tot felul de vorbe, sosite de pretutindeni.

Faon = Phaon.

Fatum, în mitologia romană, personificarea Destinului.

Faun = Faunus.

Fauna, în mitologia romană, soţia (fiica sau sora) zeului Faunus şi mama regelui Latinus. Era identificată cu Bona Dea.

Fauni, genii câmpeneşti sau ale pădurilor, care-şi trăgeau numele de la zeul Faunus. Faunii aveau înfăţişarea unor oameni cu coarne, copite şi coadă de ţapi. Erau identificaţi cu satirii din mitologia greacă.

Faunus, una dintre cele mai vechi divinităţi italice. Era considerat drept protectorul muncilor agricole, al turmelor şi al păstorilor, la fel cu zeul Pan din mitologia greacă. Mai târziu, Faunus şi-a pierdut din caracterul sau divin şi a ajuns să fie considerat drept unul dintre primii regi ai Latiumului, urmaşul regelui Picus şi tatăl lui Latinus. Natura divină a lui Faunus a persistat totuşi: figura sa a fost multiplicată, cu timpul, sub forma a numeroşi fauni.


Faustulus, păstor care, găsindu-i pe Romulus şi pe Remus abandonaţi, i-a luat cu sine şi, ducându-i la el acasă, i-a dat în grija nevestei sale, Acca Laurentia, să-i crească.

Feaci = Phaeaces.

Feacieni = Feaci.

Febe = Phoebe.

Februus, străveche divinitate italică căreia îi era consacrată luna februarie. Mai târziu Februus a patronat lumea subpământeană, ajungând să fie considerat drept una dintre zeităţile infernale.

Febus = Phoebus.

Fedra = Phaedra.

Fegeu = Phegeus.

Femiu = Phemius.

Fenisa = Phoenissa.

Fenix = Phoenix.

Ferete = Pheres.

Feretrius, denumire purtată de Iupiter în calitatea sa de aducător de prăzi, în războaie.

Feronia, străveche divinitate subpământeană, de origine italică, protectoare a izvoarelor şi a vegetaţiei.

Fides, divinitate romană care simboliza respectarea cuvântului dat, a jurământului făcut, încrederea, cinstea şi buna-credinţă. Era înfăţişată ca o femeie foarte bătrână, cu părul alb.

Fidius Dius, zeul Jurământului, era o divinitate romană, identificată cu Sancus.

Filamon = Philammon.

Filemon = Philemon.

Fileu = Phyleus.

Filiada = Phyllis.

Filira = Philyra.

Filiridul = Philyrides.

Filoctet = Philoctetes.

Filomela = Philomela.

Fineu = Phineus.

Flegeton = Phlegethon.

Flegetonte = Phlegethon.

Flegia = Phlegyas.

Flora, în mitologia romană, zeiţa florilor şi a primăverii, identificată cu Chloris din mitologia greacă. Se credea că le-ar fi dat oamenilor mierea de albine şi seminţele tuturor florilor, primite în dar de la soţul ei, Favonius. O legendă spunea că prin atingerea unei flori cu seminţe dăruite de ea, Iuno l-ar fi zămislit pe Marte singură, fără ajutorul lui Iupiter. Serbările celebrate în cinstea ei purtau numele de Floralia.


Fol = Pholus.

Folus = Pholus.

Forcis = Phorcys.

Fornax, divinitate romană, ocrotitoare a cuptoarelor în care se cocea pâinea. Serbările celebrate în cinstea ei purtau numele de Fornacalia.

Foroneu = Phoroneus.

Foronida = Phoronis.

Fortuna, străveche divinitate romană, care cârmuia soarta oamenilor. Era identificată cu Tyche din mitologia greacă. Zeiţa Fortuna era reprezentată ţinând în mână Cornul Abundenţei, ca dătătoare de belşug, cu o cârmă, fiind cea care "cârmuia" destinele lumii, şi cu ochii legaţi, întruchipând soarta oarbă. Ea le împărţea oamenilor, după bunul ei plac, fericirea sau nenorocirea, bogăţia sau sărăcia, binele sau răul.

Fosfor = Phosphorus.

Frix = Phrixus.

Frixus = Phrixus.

Furiae = Erinyes.

Furii = Erinyes.


Line



A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Z




23 feb 1999 -