Index Index

Mitologie




A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Z


Line


Tafiu = Taphius.

Tages, în mitologia romană, fiinţă miraculoasă născută dintr-o brazdă de pământ care a luat forma şi înfăţişarea unui copil. Tages se trăgea din Iupiter. În timpul scurtei sale şederi printre muritori, se spunea că i-ar fi iniţiat pe etrusci în arta prorocirilor.

Tagete = Tages.

Talasion = Talassius.

Talassius, în mitologia romană, veche divinitate de origine sabină care proteja căsătoria.

Talau = Talaus.

Talaus, rege din Argos şi unul dintre argonauţi. Era fiul lui Bias şi al lui Pero şi tatăl lui Adrastus. A murit ucis de către Melampus.

Talia = Thalia.

Talos 1. Nepotul lui Daedalus, ucis, din gelozie, de către unchiul său. 2. Fiinţă monstruoasă pusă de către Zeus să străjuiască insula Creta. Era dotat cu o forţă uriaşă. El era reprezentat ca un colos de metal care se înroşea în foc şi-şi ardea apoi duşmanii cu dogoarea trupului său. A fost ucis, la rându-i, prin vrăjile Medeei.

Talthybius, unul dintre crainicii lui Agamemnon în războiul troian. În această calitate el a fost trimis de către stăpânul său să o aducă pe Briseis din cortul lui Achilles.

Taltibiu = Talthybius.

Talus = Talos.

Tamira = Thamyras.

Tanat = Thanatos.

Tantal = Tantalus.

Tantalides, denumire purtată de urmaşii lui Tantalus: Atreus, Thyestes, Agamemnon şi Menelaus.

Tantalidul = Tantalides.

Tantalus, fiul lui Zeus şi al nimfei Pluto şi rege al Lydiei. Cu pleiada Dione, Tantalus a avut mai mulţi fii şi fiice, printre care se numărau: Pelops, Niobe, Broteas etc. Iubit de către zei şi admis la început la ospeţele olimpienilor, Tantalus şi-a atras în cele din urmă mânia lor, fie pentru că le-ar fi destăinuit secretele în faţa muritorilor, fie pentru că le-ar fi dat acestora din urmă să bea din ambrozia pe care o furase la unul din ospeţe. Datorită acestui fapt, el a fost sortit să fie veşnic chinuit în Infern de o sete şi de o foame cumplită. Supliciul său consta în faptul că era cufundat până la gât în apă fără să poată totuşi să soarbă o înghiţitură, iar deasupra capului îi atârnau crengi încărcate cu poame care însă se îndepărtau de el ori de câte ori încerca să întindă mâna ca să le culeagă.

Taphius, unul dintre fiii lui Poseidon, considerat drept erou eponim al unei insule din Marea Ionică, numită Taphos.

Tarpeia, fiica unui comandant roman pe care Romulus îl lăsase să apere Roma în timpul războiului cu sabinii. Îndrăgostindu-se de regele sabin Tatius, Tarpeia şi-a trădat patria şi a predat Roma sabinilor. Aceştia i-au pedepsit însă perfidia, ucigând-o.

Tarquiniu = Tarquinius.


Tarquinius 1. Tarquinius Priscus, cel de-al cincilea rege al Romei. Era fiul unui grec, pe nume Demaratus, stabilit în Italia. S-a căsătorit cu Tanaquil, o prinţesă de origine etruscă. La moartea lui Ancus Marcius a fost ales drept succesor al acestuia. Domnia sa lungă, de aproape patruzeci de ani, a fost marcată de prosperitate şi de succese atât în războaie, cât şi în organizarea statului. 2. Tarquinius Superbus, nepotul lui Tarquinius Priscus, s-a distins prin cruzime şi trufie, fapt datorită căruia şi-a câştigat renumele de Superbus. Alungat de la domnie, s-a zbătut în van să-şi recapete tronul cerând ajutor străin, de la Porsenna. 3. Tarquinius Sextus, fiul lui Tarquinius Superbus. A necinstit-o pe Lucreţia, soţia vărului său, determinând-o să se sinucidă. În felul acesta a atras ura romanilor asupra întregii sale familii. Datorită mârşăviei lui, Tarquinii au fost alungaţi de la domnie. 4. Tarquinius Collatinus, nepotul lui Tarquinius Superbus şi soţul Lucreţiei. Când soţia sa a fost necinstită de către Tarquinius Sextus, el s-a aliat cu Brutus şi i-a izgonit pe Tarquini din Roma.

Tartarus, în concepţia celor vechi, unul dintre elementele primordiale ale Universului, alături de Chaos, de Eros şi de Gaea. Din unirea lui Tartarus cu aceasta din urmă s-au născut nişte fiinţe monstruoase: Typhon şi Echidna. Într-o perioadă mai îndepărtată Tartarus simboliza o regiune subpământeană, situată mai jos decât Infernul, unde zeii obişnuiau să arunce, spre veşnică pedeapsă, pe toţi duşmanii lor. În Tartarus au fost prăvăliţi, de pildă, succesiv şi copiii lui Uranus, şi ciclopii, şi titanii. Mai târziu, Tartarus a ajuns să fie identificat cu însuşi Infernul.

Taumante = Thaumas.

Taumantida = Thaumantias.

Teano = Theano.

Tecmesa = Tecmessa.

Tecmessa, fiica lui Teleutas, regele Phrygiei. În urma unei incursiuni a grecilor în ţara ei, Tecmessa a fost prinsă şi dusă în captivitate. A devenit mai târziu sclava lui Aiax Telamon, pe care mai târziu l-a urmat la Troia, dăruindu-i şi un fiu, pe nume Eurysaces.

Teiresias = Tiresias.

Telamon, fiul lui Aeacus şi al lui Endeis şi rege al Aeginei. Pentru că a pus la cale, împreună cu fratele său, Peleus, uciderea lui Phocus, Telamon a fost gonit din Aegina şi silit să se refugieze în Salamis unde, după o vreme, a ajuns să domnească. Din unirea lui cu Periboea, fiica lui Alcathous, s-a născut Aiax, zis Telamon. Telamon a participat la vânătoarea mistreţului din Calydon şi la expediţia argonauţilor. Cu ocazia războiului întreprins de Heracles împotriva Troiei, Telamon a fost cel dintâi ostaş care a pătruns în cetate, unde s-a luptat vitejeşte. Ca răsplată, Heracles i-a dăruit-o drept soţie pe Hesione, fiica regelui Laomedon. Cu ea Telamon a avut încă un fiu, pe nume Teucer.

Telchines, neam mitic de fiinţe monstruoase - jumătate oameni şi jumătate peşti - care populau insula Rhodos. Erau înzestraţi cu darul profeţiei şi pricepuţi în arta prelucrării metalelor.

Telef = Telephus.

Telefasa = Telephassa.

Telegon = Telegonus.

Telegonus, fiul lui Odysseus şi al magicienei Circe. Părăsit de mic de către tatăl lui, când atinge vârsta bărbăţiei Telegonus pleacă în căutarea acestuia. Ajunge în Ithaca şi, fără să ştie, îl ucide pe Odysseus din greşeală, în cursul unei încăierări. Aflând apoi că şi-a omorât propriul părinte, Telegonus este copleşit de durere. Mai târziu - după o versiune - el se căsătoreşte cu Penelope, văduva lui Odysseus, cu care are un fiu, pe nume Italus, erou eponim al Italiei.

Telem = Telemus.

Telemachus, fiul lui Odysseus şi al Penelopei. În timpul absenţei tatălui său, Telemachus a crescut acasă în Ithaca sub îndrumarea credinciosului Mentor. Mai târziu când Odysseus s-a înapoiat după îndelungata sa absenţă, Telemachus l-a ajutat să-i gonească şi să-i pedepsească pe nepoftiţii peţitori ai Penelopei. După moartea eroului, Telemachus s-a căsătorit cu una dintre fiicele lui Circe (după o versiune, după o alta cu însăşi puternica magiciană iubită odinioară de către tatăl său).

Telemah = Telemachus.

Telemus, fiul lui Eurymus, era un prezicător vestit din ţara ciclopilor.

Telephassa, soţia lui Agenor, cu care a avut mai mulţi copii: pe Cadmus, pe Cilix, pe Europa şi pe Phoenix.

Telephus, fiul lui Heracles şi al lui Auge. Abandonat imediat după naştere de către mama sa pe muntele Parthenius, Telephus a fost găsit şi crescut de nişte păstori. Gonită între timp de acasă de regele Aleus, care descoperise dragostea vinovată a fiicei lui pentru Heracles, Auge află adăpost la curtea lui Teuthras, regele Mysiei. Acolo o regăseşte Telephus, îndrumat de un oracol, după trecerea anilor. Mai târziu el se căsătoreşte cu una dintre fiicele regelui Priamus. E rănit o dată de către Achilles, dar eroul îl vindecă apoi el însuşi, deoarece oracolul prezisese că Troia nu va putea fi cucerită dacă, printre altele, nu se va recurge la ajutorul lui Telephus. Într-adevăr, după ce a fost vindecat, Telephus le-a servit drept călăuză grecilor, arătându-le drumul şi conducându-i de la Aulis spre Troia.

Telhini = Telchines.

Tellus, la romani, veche divinitate şi personificare a Pământului, identificată cu Gaea din mitologia greacă.

Temen = Temenus.

Temenus, unul dintre heraclizi, fiul lui Aristomachus. A cucerit Peloponnesul împreună cu fratele său Cresphontes şi a domnit asupra Argosului.

Temis = Themis.

Tenes = Tennes.

Tennes, fiul regelui Cycnus şi frate cu Hemithea. Iubit în taină de Philonome, cea de-a doua soţie a lui Cycnus, şi nevrând să-i împărtăşească dragostea, Tennes a fost pe nedrept învinovăţit de către aceasta în faţa tatălui său. Cycnus l-a închis, atât pe el cât şi pe sora sa Hemithea, într-un cufăr şi le-a dat drumul pe mare. Salvaţi de la înec ca prin minune, cei doi au fost purtaţi de valuri până la ţărmul unei insule. Locuitorii de acolo l-au ales pe Tennes rege şi, de la el, insula s-a numit Tenedos.

Teoclimen = Theoclymenus.

Teonoe = Theonoe.

Teras = Theras.

Tereu = Tereus.

Tereus, rege trac, căsătorit cu Procne, fiica regelui Pandion. Şi-a necinstit cumnata şi a împărtăşit soarta nefericită a celor două surori (vezi şi Philomela).

Termin = Terminus.

Terminus, în mitologia romană, divinitate protectoare a haturilor dintre ogoare şi a hotarelor în general.

Terpsichora = Terpsichore.

Terpsichore, una dintre muze, fiica lui Zeus şi a Mnemosynei. Patrona dansul.

Terpsihora = Terpsichore.

Terra = Tellus.

Tersandru = Thersander.

Tersit = Thersites.

Teseu = Theseus.

Testiada = Thestias.

Testiu = Thestius.

Testor = Thestor.

Tethys, una dintre titanide, fiica lui Uranus şi a Geei. Din unirea ei cu zeul Oceanus s-au născut toate marile ape ale lumii (peste trei mii la număr), precum şi oceanidele. În timpul luptei dintre Zeus şi titani, Rhea a încredinţat-o pe Hera, pe atunci copil, lui Tethys, să o crească. Datorită acestui fapt, Hera i-a rămas întotdeauna recunoscătoare, atât ei cât şi urmaşelor sale (vezi şi Thetis.

Tetis = Tethys sau Thetis.


Teucer 1. Fiul lui Scamander, zeul apei cu acelaşi nume, şi al nimfei Idaea. Teucer era socotit primul rege al Troiei. 2. Cel mai iscusit dintre arcaşii greci veniţi să lupte pe câmpiile Troiei. Teucer era fiul lui Telamon, regele din Salamis, şi al Hesionei şi frate cu Aiax. A luptat vitejeşte în războiul troian, unde a făcut numeroase victime printre duşmani. După terminarea războiului s-a întors acasă, în Salamis, unde însă a fost primit cu răceală de către tatăl său. Telamon l-a învinuit pentru faptul că nu a răzbunat moartea lui Aiax şi Teucer a fost silit să se exileze. El s-a dus în insula Cyprus, unde s-a căsătorit cu Eune, fiica regelui de prin partea locului, şi s-a stabilit acolo.

Teucri, denumire purtată de troieni în amintirea regelui Teucer, întemeietorul mitic al dinastiei lor.

Teucrus = Teucer.

Teuthras, rege al Mysiei, care a găzduit-o pe Auge, gonită de acasă de către tatăl el, Telephus. Neavând moştenitor, Teuthras l-a lăsat ca urmaş la tron pe Telephus, fiul lui Auge.

Teutrante = Teuthras.

Thalassius = Talassius.

Thalia 1. Una dintre muze, fiica lui Zeus şi a Mnemosynei. Patrona comedia. 2. Una dintre graţii, fiica lui Zeus şi a Eurynomei.

Thamyras, vestit cântăreţ trac, fiul lui Philammon şi al nimfei Argiope. Prea încrezător în măiestria sa, Thamyras s-a luat la întrecere cu muzele. Acestea au cântat însă mai frumos decât el, l-au învins şi, drept pedeapsă, l-au lipsit de vedere şi i-au sfărâmat lira.

Thamyris = Thamyras.

Thanatos, zeu protector şi personificare a Morţii, identificat cu zeiţa Mors din mitologia romană. Thanatos era fiul lui Nyx şi frate cu Hypnos.

Thaumantis, denumire purtată de Iris, mesagera zeilor, în calitatea ei de urmaşă a lui Thaumas.

Thaumas, zeu marin, fiul lui Pontus şi al Geei. Din unirea lui cu oceanida Electra s-au născut Iris, mesagera zeilor, şi harpiile.

Thea = Theia.

Theano, fiica lui Cisseus, regele Thraciei, şi soţia lui Antenor. Era preoteasa zeiţei Athena la Troia. După cucerirea cetăţii a fost cruţată de către greci. A părăsit Troia împreună cu soţul şi copiii ei şi s-a stabilit în nordul Italiei.

Theia, una dintre titanide. Din unirea ei cu Hyperion s-au născut Helios, Eos şi Selene.

Themis, una dintre titanide, fiica lui Uranus şi a Geei. A fost a doua soţie a lui Zeus după Metis şi a avut cu părintele zeilor mai mulţi copii. Themis era personificarea ordinii naturale stabilite prin legea divină, precum şi a dreptăţii divine. Ea stăpânea arta prorocirii în care, se zicea, l-ar fi iniţiat pe însuşi zeul Apollo. Era sfătuitoarea lui Zeus, alături de care locuia în Olympus.

Theoclymenus, urmaş al lui Melampus, înzestrat şi el, ca şi strămoşul său, cu darul profeţiei. I-a prezis, de pildă, Penelopei întoarcerea apropiată a lui Odysseus. Theoclymenus era unul dintre prietenii apropiaţi ai lui Telemachus.

Theonoe 1. Una dintre fiicele lui Proteus, regele Aegyptului, şi a Psamathei. 2. Fiica lui Thestor. Dusă în sclavie de nişte piraţi, a ajuns în Caria. Acolo a fost regăsită, în cele din urmă, de către tatăl şi sora ei care plecaseră să o caute.

Theras, fiul unui spartan, pe nume Autesion, şi urmaş al lui Cadmus. A colonizat insula Calista, care s-a numit, de la el, Thera.

Thersander, unul dintre epigoni, fiul lui Polynices şi al Argiei. L-a întovărăşit pe Agamemnon în prima expediţie organizată împotriva Troiei şi a fost ucis, înainte de a ajunge acolo, în Mysia, de către Telephus.

Thersites, fiul lui Agrius şi unul dintre grecii care au participat la războiul troian. Thersites era vestit pentru caracterul său laş şi pentru înfăţişarea sa hidoasă. Când Achilles plângea, copleşit de durerea de a fi ucis-o pe Penthesilea, frumoasa regină a amazoanelor, Thersites şi-a bătut joc de slăbiciunea eroului, fapt care i-a atras moartea: el a fost ucis de către Achilles.

Theseus, erou legendar, originar din Attica, vestit pentru faptele sale de vitejie. Theseus s-a născut din unirea lui Aegeus, regele cetăţii Athenae (după o altă versiune, a zeului Poseidon însuşi), cu Aethra, fiica regelui Pittheus. Imediat după naşterea copilului, temându-se de uneltirile celor care-i râvneau tronul, Aegeus i-a lăsat pe Theseus şi pe Aethra la Troezen şi s-a înapoiat singur la Athenae. Înainte de a pleca, el i-a poruncit Aethrei să-i ascundă lui Theseus originea sa până în ziua în care, crescând mare, se va dovedi vrednic urmaş al tatălui său. În acest scop el a ascuns sub o stâncă uriaşă o pereche de sandale şi o sabie, pe care Theseus urma să le scoată de acolo atunci când avea să pornească în lume, în căutarea tatălui său. La vârsta de şaisprezece ani, înzestrat cu o forţă neobişnuită, Theseus a izbutit să urnească piatra şi să scoată la iveală darurile făcute de Aegeus. Atunci Aethra îi mărturiseşte cine îi este părinte şi-şi trimite fiul să-şi caute tatăl la Athenae. Pe drum, Theseus înfruntă nenumărate primejdii. El se luptă cu numeroşi monştri, fiare sălbatice sau tâlhari, pe care-i învinge pe rând, ucigându-i, ce de pildă: Sinis, Sciron, Cercyon, Damastes etc. Ajuns la Athenae, Theseus poposeşte, fără să-şi dezvăluie identitatea, la curtea tatălui său. Îl află însă pe acesta subjugat cu totul de farmecele Medeei. La porunca ei, eroul ucide taurul de la Marathon. Apoi, după victorie, se înfăţişează lui Aegeus arătându-i sabia lăsată odinioară de către acesta Aethrei. Părintele îşi recunoaşte fiul, pe care-l declară urmaşul său de drept la tronul cetăţii Athenae. Faptul acesta atrage însă asupra lui Theseus ura verilor săi, fiii lui Pallas, care au, şi ei, pretenţii la tron. Theseus îi provoacă la luptă şi-i învinge. După victorie, el cere şi reuşeşte să fie trimis în Creta, alături de ceilalţi tineri care alcătuiau tributul datorat lui Minos. Închis în faimosul labirint, din care odată intrat nimeni nu mai ajungea să vadă lumina zilei, Theseus izbuteşte să iasă din nou afară, datorită ajutorului dat de Ariadne, fiica regelui, care se îndrăgostise de el. Ea îi dăruise la intrare un ghem pe care, pe măsură ce înainta în coridoarele întortocheate ale labirintului, Theseus l-a depănat. Când a fost să facă calea întoarsă, eroul s-a călăuzit după firul lăsat în urmă şi a izbutit să iasă teafăr afară. După ce ucide Minotaurul, Theseus fuge, luând-o cu sine şi pe Ariadne, căreia îi făgăduise să o ia în căsătorie. O părăseşte însă, nu mult după aceea, pe drumul de întoarcere, în insula Naxos. Ajunge victorios la Athenae, dar bucuria victoriei este umbrită de moartea tatălui său. Theseus rămâne acum singur moştenitor al tronului şi stăpân al întregii Attici. Cârmuieşte îndelung şi domnia sa e marcată de o serie de reforme şi de o fericită prosperitate, atât pe plan intern cât şi extern. Un eveniment important care urmează este războiul împotriva amazoanelor. Cu prilejul unei vizite făcute acestora, în regatul lor, Theseys o răpeşte pe una dintre ele, pe nume Antiope. Amazoanele invadează atunci Attica, dar sunt învinse în cele din urmă de către erou şi silite să se retragă. Antiope moarte cu această ocazie, luptând alături de Theseus, cu care între timp avusese un fiu, pe Hippolytus. După moartea Antiopei eroul se căsătoreşte cu Phaedra, cu care mai are doi copii: pe Acamas şi pe Demophon. O serie de alte episoade importante din viaţa eroului sunt legate de prietenia sa cu eroul lapit Pirithous. Împreună cu acesta Theseus o răpeşte pe Helena, fiica lui Tyndareus, pe care, dorind să o ia de soţie, o aduce în Attica. O lasă însă acasă, în grija mamei lui, Aethra, şi pleacă din nou cu Pirithous, pentru a-i găsi şi acestuia o soţie. De data aceasta expediţia e mult mai primejdioasă: cei doi coboară în Infern cu gândul să o răpească pe Persephone. Mâniat de îndrăzneala lor necugetată, Hades îi opreşte însă acolo prizonieri pentru totdeauna. Şi poate că Theseus ar fi împărtăşit veşnic soarta nefericită a prietenului său, rămas în Infern şi ţintuit în Jilţul Uitării, dacă n-ar fi trecut pe acolo Heracles. Acesta l-a luat pe erou cu sine şi l-a readus înapoi pe pământ. În lipsa lui Theseus însă Helena fusese răpită de dioscuri, bătrâna mamă a eroului dusă în robie, şi el însuşi, deposedat de tron de către nobilii nemulţumiţi de conducerea sa, fusese înlocuit cu Menestheus. Theseus se retrage atunci la Scyros, la curtea regelui Lycomedes. Acolo moare, bătrân şi uitat (ucis - după o versiune - de însăşi mâna regelui).

Thestias, denumire purtată de Althaea, fiica lui Thestius.

Thestius, erou aetolian, fiul zeului Ares şi al Demonicei şi rege în cetatea Pleuron. Thestius a avut, la rândul lui, mai mulţi copii, printre care se numărau: Leda, Althaea - mama lui Meleager, - Hypermnestra, apoi Plexippus şi Eurypylus - unchii eroului din Calydon, care aveau să fie ucişi de mâna acestuia (vezi Meleager).

Thestor, fiul lui Idmon şi tatăl prorocului Calchas. El însuşi îl slujea la altar pe Apollo, în calitate de preot al zeului, şi era înzestrat cu darul profeţiei.

Thetis, divinitate marină, una dintre fiicele lui Nereus şi ale lui Doris (vezi şi nereidele) şi nepoata titanidei Tethys, cu care e adeseori confundată. Thetis a fost crescută în copilărie de Hera, de care o va lega întotdeauna - ca şi pe bunica ei - o strânsă prietenie. Ea a fost curtată atât de Poseidon cât şi de Zeus dar, aflând că soarta îi urzise nereidei să nască un fiu care avea să fie mai puternic decât tatăl său, cei doi zei, temători pentru puterea lor, s-au retras, cedându-i locul unui muritor de rând, Peleus. La nunta lui Thetis cu Peleus au fost poftiţi toţi zeii, în afară de o singură zeiţă, a vrajbei (Eris). Din unirea lui Thetis cu Peleus s-a născut Achilles.

Thia = Theia.

Thisbe, tânără frumoasă din Babylon, iubită de Pyramus. A murit în împrejurări tragice.

Thoas 1. Fiul zeului Dionysos şi al Ariadnei şi rege în insula Lemnos. Când femeile din Lemnos au hotărât să-şi ucidă bărbaţii, singur Thoas a scăpat cu viaţă, cruţat fiind de fiica sa Hypsipyle. El a stat o vreme ascuns de către aceasta în templul lui Dionysos, pentru ca mai târziu să se salveze luând drumul mării. 2. Fiul lui Iason şi al Hypsipylei, denumit astfel în amintirea bunicului său dinspre mamă. 3. Rege în Tauris pe vremea când Orestes şi Pylades au sosit acolo. El i-a poruncit Iphigeniei să-i sacrifice pe cei doi străini pe altarul zeiţei Artemis, aşa cum cerea obiceiul pământului. Apoi, după ce Iphigenia, încălcându-i porunca, a fugit împreună cu Orestes şi cu Pylades luând cu sine şi statuia zeiţei, Thoas s-a luat după fugari pe mare, fără să reuşească însă să-i prindă. A fost ucis, în cele din urmă, de către Orestes. 4. Fiul lui Adraemon şi al lui Gorge. A participat la războiul troian.

Thrasymedes, unul dintre fiii lui Nestor, regele Pylosului. A participat, alături de tatăl său, la războiul troian.

Thyestes, fiul regelui Pelops şi al Hippodamiei şi frate geamăn cu Atreus. Thyestes este unul dintre protagoniştii dramei care a atras blestemul zeilor asupra întregului neam al atrizilor.

Thyia, nimfă, fiica lui Gephissus, zeul apei cu acelaşi nume. A fost iubită de Apollo, cu care a avut un fiu, Delphus. Thyia a fost cea dintâi care i-a adus sacrificii lui Dionysos pe muntele Parnassus, fapt în amintirea căruia femeile care au celebrat mai târziu cultul zeului au primit numele de Thyiades.

Thymoetes, unul dintre troieni, ai cărui soţie şi copil au fost ucişi din ordinul lui Priamus. Ca să se răzbune, Thyometes a insistat să fie introdus calul de lemn în cetate, deşi ştia că va atrage pieirea ei.

Thyone, denumire purtată de Semele după ce a fost dusă de către fiul ei în Olympus.

Tia = Theia.

Tiburtus, unul dintre fiii lui Amphiaraus. S-a stabilit în Italia, unde a întemeiat cetatea Tibur.

Tideu = Tydeus.

Tididul = Tydides.

Tieste = Thyestes.

Tifon = Typhon.

Timoete = Tymoetes.

Tindar = Tyndareus.

Tindareu = Tyndareus.

Tindarida = Tyndaris.

Tindarizi = Tyndaridae.

Tione = Thyone.

Tiren = Tyrrhenus.

Tiresias, prezicător vestit, originar din cetatea Thebae. A trăit foarte mult (şapte generaţii) şi a fost martor la o serie de evenimente importante din viaţa tebanilor: expediţia celor şapte, războiul împotriva egiptenilor etc. Lipsit de vedere de către Hera, a cărei mânie şi-o atrăsese odinioară, Tiresias era ajutat în interpretarea oracolelor de către fiica sa, Manto, pricepută şi ea, deopotrivă, în arta profeţiei. A murit foarte bătrân, în drum spre Delphi, luând calea pribegiei în urma înfrângerii suferite de tebani în faţa epigonilor. Dintre prorocirile sale, cele mai însemnate sunt cele cu privire la vinovăţia lui Oedipus, la sacrificiul lui Menoeceus, la victoria epigonilor etc.

Tiro = Tyro.

Tisamen = Tisamenus.

Tisamenus 1. Fiul lui Orestes şi al Hermionei. A domnit deopotrivă asupra Argosului şi asupra Lacedaemonului până la sosirea heraclizilor, care l-au alungat. A murit ucis în luptă. 2. Fiul lui Thersander şi al Demonassei. A cârmuit, pentru scurt timp, cetatea Thebae.

Tisbe = Thisbe.

Tisifona = Tisiphone.

Tisiphone, una dintre furii.

Titanes 1. Denumire purtată de cei şase fii ai lui Uranus şi ai Geei: Coeus, Crius, Cronos, Hyperion, Iapetus şi Oceanus. Ei alcătuiau prima generaţie divină, precedentă olimpienilor. La îndemnul mamei lor, unul dintre ei, Cronos, şi-a mutilat tatăl şi i-a luat locul, devenind stăpânul universului. Când Cronos a fost detronat la rândul său de către Zeus, fraţii săi, titanii, i-au venit în ajutor şi le-au declarat război olimpienilor. Lupta - cunoscută sub numele de titanomahis - a durat zece ani şi s-a sfârşit cu victoria olimpienilor. Drept pedeapsă titanii au fost trimişi de către Zeus în Tartarus. 2. Denumire purtată de câţiva zei şi semizei, care se trăgeau din titani, ca, de pildă, de fiii lui Iapetus şi ai Clymenei.

Titani = Titanes.

Titanide = Titanides.

Titanides, denumire purtată de cele şase fiice ale lui Uranus şi ale Geei: Mnemosyne, Phoebe, Rhea, Thia, Themis şi Tethys.

Tithonus, unul dintre fiii regelui troian Laomedon şi frate cu Priamus. Înzestrat cu o mare frumuseţe, Tithonus a fost îndrăgit de către Eos, care i-a dăruit doi fii: pe Emathion şi pe Memnon. La rugămintea ei, părintele zeilor l-a făcut pe Tithonus nemuritor.

Titon = Tithonus.

Tityus, gigant din Euboea, fiul lui Zeus şi al Elarei. Fiindcă a încercat să o necinstească pe Leto, părintele zeilor l-a închis pe Tityus în Infern.

Tlepolem = Tlepolemus.

Tlepolemus, erou argian, fiul lui Heracles şi al Astydamiei. A participat la războiul troian şi a căzut ucis de mâna lui Sarpedon.

Tmol = Tmolus.

Tmolus 1. Rege lidian, căsătorit cu regina Omphale. După o versiune, era tatăl lui Tantalus. 2. Rege lidian, considerat drept fiul zeului Ares. De la el îşi trăgea denumirea muntele cu acelaşi nume, din care izvora Pactolus.

Toante = Thoas.

Trasimede = Thrasymedes.

Triopas, fiul zeului Poseidon şi al lui Canace.

Triptolem = Triptolemus.

Triptolemus, rege din Eleusis, fiul regelui Celeus şi al Metanirei şi frate cu Demophon. Drept mulţumire pentru faptul că părinţii lui Triptolemus i-au oferit găzduire când rătăcea prin lume în căutarea fiicei sale, zeiţa Demeter i-a dăruit acestuia din urmă un car tras de armăsari înaripaţi. Cu acest car Triptolemus cutreiera pământul în lung şi-n lat, învăţându-i pe oameni cum să lucreze pământul şi iniţiindu-i în agricultură. Se mai spunea că atunci când era copil, zeiţa ar fi încercat să-l facă nemuritor, trecându-l prin foc - fie pe el fie pe fratele său - fără să izbutească însă (vezi şi Demophon). Triptolemus a fost cel care a instituit în Attica, în cinstea zeiţei, sărbătorile numite Thesmophoria.

Trito = Tritogenia.

Tritogenia, denumire purtată de zeiţa Athena.

Triton 1. Divinitate marină, fiul lui Poseidon şi al Amphitritei. Lăcaşul lui Triton se afla în fundul mării, printre ale cărei valuri înspumate zeul trecea adesea, dezlănţuind furtuni. 2. Denumire purtată de însoţitorii lui Poseidon. Tritonii alcătuiau cortegiul zeului mării şi erau nişte fiinţe fantastice cu înfăţişări de oameni şi cu partea de jos a trupului terminată în coadă de peşte.

Tritonia, denumire purtată de zeiţa Athena care, după o veche tradiţie, s-ar fi născut în Libya, pe ţărmurile lacului Tritonis.

Trivia, denumire purtată de zeiţa Artemis, (sau de Hecate), a cărei statuie se afla la întretăierile de drumuri.

Trifoniu = Trophonius.

Troiani, locuitorii cetăţii Troia (sau Ilium) numiţi şi dardani (vezi şi Achilles, Agamemnon, Hector, Menelaus, Paris şi Priamus).

Troianus Equus, "Calul troian", vezi Odysseus.

Troieni = Troiani.

Troilus, cel mai mic dintre fiii regelui Priamus şi ai Hecubei. A fost ucis de către Achilles în timpul războiului troian.

Trophonius, fiul lui Erginus, regele din Orchomenus. Meşter neîntrecut în construcţii, Trophonius a înălţat, împreună cu fratele său Agamedes, un templu lui Apollo, la Delphi. În legătură cu moartea sa tragică existau mai multe variante (vezi şi Agamedes).

Tros, fiul regelui troian Erichthonius şi urmaş al lui Dardanus. S-a căsătorit cu Callirrhoe şi a avut mai mulţi copii: pe Assaracus, Cleopatra, Ganymedes şi Ilus. De la el întreaga ţară a primit numele de Troas, iar cetatea de scaun - Troia (vezi şi Ilus).

Tullius Servius = Servius Tullius.

Tullius Hostilius, al treilea rege al Romei, înscăunat după moartea lui Numa. Domnia sa a fost marcată de numeroase lupte cu neamurile vecine, în special cu albanii, pe care i-a supus. Pe timpul lui s-a dat faimoasa luptă între Horatii şi Curiatii.

Turnus, fiul lui Daunus şi al Veniliei şi rege al rutulilor. S-a luptat cu Aeneas pentru mâna Laviniei şi a pierit, ucis în luptă.

Tyche, zeiţa şi personificare Sorţii, identificată cu Fortuna din mitologia romană. Ea le împărţea oamenilor, după bunul său plac, binele şi răul, fericirea sau nenorocirile.

Tydeus, fiul lui Oeneus, regele Calydonului, şi al Periboeei. Săvârşind o crimă, Tydeus a fost alungat din patria sa şi silit să se refugieze la curtea regelui Adrastus. Acolo s-a căsătorit cu fiica acestuia, pe nume Deiphyle, cu care a avut, la rândul său, un fiu, Diomedes. A participat la expediţia celor şapte împotriva cetăţii Thebae şi s-a distins în luptă prin vitejia, dar şi prin cruzimea sa. Rănit mortal de Melanippus, a reuşit, înainte de a muri, să-şi ucidă adversarul. El i-a despicat capul şi i-a sorbit creierul, fapt care a dezgustat-o într-atât pe zeiţa Athena, protectoarea sa, încât a determinat-o să nu-i mai dăruiască nemurirea pe care o obţinuse de la zei pentru el, ci să-l lase să moară ca orice om de rând.

Tydides, denumire purtată de Diomedes, fiul lui Tydeus.

Tyndareus, fiul lui Oebalus şi rege al Lacedaemonului. S-a căsătorit cu Leda, fiica lui Thestius. Din unirea Ledei cu Tyndareus şi cu Zeus în aceeaşi noapte s-au născut două perechi de gemeni: Castor şi Pollux, Helena şi Clytaemnestra. Helena şi Pollux erau consideraţi copiii lui Zeus. Cu toate acestea, ei au fost crescuţi de către Tyndareus, tatăl lor lumesc, împreună cu fraţii lor în casa acestora din urmă (vezi şi Dioscuri).

Tyndaridae, denumire purtată de Castor, Pollux, Helena şi Clytaemnestra, copiii lui Tyndareus.

Tyndaris, denumire purtată de Helena, fiica lui Tyndareus.

Typhoeus = Typhon.

Typhon, fiinţă monstruoasă zămislită de Gaea şi de Tartarus. Typhon era un monstru înspăimântător, cu o sută de capete şi cu trupul uriaş, presărat cu şerpi. Asmuţit de mama sa împotriva olimpienilor, el a reuşit să-l învingă pe Zeus, să-i taie tendoanele muşchilor de la mâini şi de la picioare şi, făcându-l inofensiv, să-l ţină prizonier într-o grotă. Cu ajutorul lui Hermes şi Pan, Zeus îşi recapătă însă muşchii care-i fuseseră tăiaţi. El îşi redobândeşte totodată şi forţa, îl atacă din nou pe Typhon şi-l nimiceşte cu trăsnetul său, prăvălind deasupra monstrului muntele Aetna. Unindu-se cu Echidna, Typhon a zămislit mai mulţi copii monstruoşi, printre care se numărau: Cerberus, Himera, Gorgonele, Hidra din Lerna, Ladon, leul din Nemeea, Scylla etc.

Tyro, fiica lui Salmoneus, regele din Elis, şi a Aleidicei. Tyro era o nimfă de o rară frumuseţe. Ea a fost îndrăgită de Poseidon care, unindu-se cu ea, a zămislit doi copii: pe Neleus şi pe Pelias. Mai târziu Tyro s-a căsătorit cu regele Cretheus, fratele tatălui său.

Tyrrhenus, fiul regelui lidian Atys şi al Callitheei (sau, după o altă versiune, fiul lui Heracles şi al reginei Omphale). S-a stabilit în Italia, unde a întemeiat seminţia etruscilor.

Tyrrheus, unul dintre păstorii regelui Latinus. După moartea lui Aeneas i-a dat adăpost Laviniei când aceasta aştepta să-l nască pe Silvius.

Tyrrhus = Tyrrheus.


Line



A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Z




23 feb 1999 -