Index Index

Sighişoara




Imaginile din această pagină (mai puţin cele două încadrând acest paragraf) nu sunt făcute sau scanate de către mine. Dacă cineva îşi recunoaşte fotografiile şi doreşte să fie menţionat ca sursă (sau dacă vrea să la scot din pagină) îl rog să-mi scrie. Informaţiile sunt o compilaţie după nişte pagini de pe net care se pare că au aceeaşi sursă, dar cum nu o ştiu nu o pot credita. Dacă aveţi ceva de adăugat sau doriţi să corectaţi ceva în pagină, un mail este binevenit. Dacă doriţi să vedeţi mai multe imagini din Sighişoara vă invit să intraţi şi să vizitaţi galeria de imagini, având la bază fotografii făcute de Oana sau de către mine. Din păcate suntem doar amatori şi multe din pozele făcute au fost nereuşite. Câteva, chiar având diverse probleme, sunt prezentate pe acest site, de aceea vă rugăm să fiţi îngăduitori privindu-le.



   Oraşul Sighişoara (germană Shassburg, maghiară Segesvar) se află undeva în centrul ţării, la 65 km de Sibiu, 121 km de Braşov şi 328 km de Bucureşti. Este una dintre puţinele cetăţi medievale locuite din sud-estul Europei şi singura de acest gen din România. Întemeierea este datată în cronicile secolului al XVII-lea la 1191 şi 1198, însă prima atestare documentară a oraşului este făcută in 1280. Zona oraşului este locuită, cu mici întreruperi, de aproximativ 40000 de ani, fiind atestate arheologic o aşezare din epoca bronzului, două aşezări dacice din epoca fierului, un castru roman pentru paza drumului, o aşezare a daco-romanilor şi a urmaşilor lor.
Începând cu a doua jumătate a secolului al XII-lea, regii Ungariei aduc colonişti germani în sudul Transilvaniei. Saşii întemeiază lângă apa pârâului Şaeş (Shaas) o aşezare rurală. Localitatea va împrumuta denumirea pârâului la sfârşitul secolului al XIII-lea.

Vedere generala Se presupune că la începutul secolului al XIII-lea aşezarea avea o mică fortificaţie pe platoul superior al Dealului Cetăţii, fortificaţie distrusă de invazia mongolă din anii 1241-1242 şi reconstruită. Această fortificaţie este menţionată documentar in 1280 sub numele de Castrum Sex. Pe platoul inferior al Dealului Cetăţii se stabilesc două ordine mănăstireşti: călugării dominicani la 1298, care menţionează documentar localitatea sediu al mănăstirii Schespurch (Schassburg), şi ordinul franciscan.
În secolul al XIV-lea aşezarea se urbanizează, ca urmare a venirii altor colonişti meşteşugari. În 1367 localitatea este menţionată ca Civitas de Segusvar. În secolul al XV-lea se construiesc zidul şi turnurile de apărare care înconjoară Dealul Cetăţii. Zidul este menţionat pentru prima dată la 1490.

Biserica Manastirii În secolele XV-XVII urmează perioada de maximă prosperitate pentru oraşul cetate, fiind amplasat la intersecţia unor importante drumuri medievale. Sighişoara este localitatea cu cel mai vechi statut orăşenesc din Transilvania (1517). După numărul meşteşugarilor (25) era comparabil cu oraşe importante din vestul Germaniei. A întreţinut un comerţ înfloritor cu celelalte oraşe săseşti, cu diferite zone ale Transilvaniei, cu Ţările Româneşti, dar a participat şi la marele comerţ, prin intermediul Braşovului stabilind contacte până în Persia şi Ţările de Jos. O dovadă sunt cele 35 de covoare orientale aflate şi azi în Biserica Mănăstirii.



Turnul cositorarilor Învăţământul se situa la nivel ridicat, fapt dovedit şi de cei 95 de studenţi sighişoreni prezenţi la universităţile din Viena şi Cracovia între 1402-1520. Şcoala din deal, menţionată la 1522 se presupune că este mai veche. Orga Manastirii La începutul secolului al XVI-lea oraşul este un important centru artistic reunind activitatea unor pictori, sculptori, creatori de mobilier, artişti in piatră, bronz, lemn, meşteri ai orgilor sosiţi din Konigsberg, Salzburg, Boemia, Tirol dar şi autohtoni, ca Elias Nicolai - cel mai mare sculptor al barocului transilvănean - care au lăsat dovezi şi în cele două biserici evanghelice: Biserica din Deal şi Biserica Mănăstirii (tabernacol, amvon, pietre de mormânt, strane, cristelniţe, o orgă între cele mai bune din Transilvania). Pe plan politic Sighişoara a găzduit Diete parţiale şi o Dietă a Transilvaniei. La Biserica din Deal s-a încoronat un principe al Transilvaniei; oraşul a avut legături cu voievozii români şi a dus o politică favorabilă habsburgilor, un exemplu este conflictul oraşului cu Rakoczi, adversar al Austriei.

Vedere generala Arhitectura a fost influenţată de diverşi factori. Arhitectura militară (zid şi turnuri de apărare) a fost condiţionată de folosirea masivă a armelor de foc, ceea ce duce în secolele XVI-XVII la două supraînălţări ale incintei fortificate. Arhitectura civilă este influenţată de cei bogaţi, mărturie stau edificiile din piatră din zona centrală: Casa cu cerb a patriciatului, Casa Veneţiana - locuinţa primarului, Casa Vlad Dracul a autorităţilor oraşului, a corpului de pază şi pentru oaspeţi. Arhitectura ecleziastică a fost marcată de creşterea numărului membrilor şi a forţei economice a comunităţii: Biserica din Deal şi Biserica Mănăstirii edificate în secolele XIII-XV. Biserica din Deal este cel mai important monument al oraşului şi a patra ca importanţă între bisericile gotice ale Transilvaniei.

Cetatea noaptea Sighişorenii au fost implicaţi în convulsiile istorice ale spaţiului transilvan şi al României actuale:
- voievodul Vlad Dracul, purtător permanent al colanului din aur al ordinului Dragonului, primeşte găzduire (1431-1436) şi sprijin pentru ocuparea tronului Ţării Româneşti. În 1431 apare pentru prima dată într-un document emis de voievod denumirea românească a localităţii Sighişoara;
- războiul ţărănesc din 1514 răzvrăteşte şi o parte a populaţiei cetăţii;
- cel mai mare voievod al românilor, Mihai Viteazul, este sprijinit material în acţiunea sa de cucerire a Transilvaniei (1599);
- la 31 iulie 1849 oraşul este martor la lupta de la Albeşti şi a înfrângerii armatei revoluţionare maghiare.
Diverse calamităţi s-au abătut de-a lungul timpului asupra Sighişoarei: 1777, cea mai mare inundaţie cunoscută de oraş; 1709 ciuma decimează 1300 din cei 3000 de locuitori; 1738 cel mai mare cutremur; 1676 cel mai mare incendiu care distruge trei sferturi din oraş.

Vedere generala Arhitectural Sighişoara devine o îmbinare de elemente gotice, renascentiste şi baroce. Cele 14 turnuri de apărare ale principalelor bresle: tăbăcarii, cositorarii, aurarii, frânghierii, măcelarii, cojocarii, ţesătorii, croitorii, cizmarii, lăcătuşii, dogarii, bărbierii, fierarii, şi Turnul cu ceas erau construite, apărate şi reparate de către meşteşugarii grupaţi în aceste organizaţii profesionale. Oraşul nu a putut fi cucerit, deşi a suportat câteva asedii (urmele ultimului asediu din 1704 sunt vizibile pe Turnul Cositorarilor). Edificiile civile îmbină stilurile baroc şi renascentist, cele două mari biserici stilul gotic târziu; în timp se vor mai adăuga stilurile Rococo, Neogotic, Goticul veneţian şi Secesion.

Turnul cu ceas Complexul arhitectonic edificat în etape pe parcursul secolelor XIII-XVIII îşi datorează faima pe care o are în prezent şi personalităţilor mai mult sau mai puţin celebre: primarul Stephanus Mann, cronicarul Georgius Krauss, farmacistul Andreas Bertram, preotul, cărturarul şi publicistul Ilarie Chendi. În mod deosebit s-au remarcat Michael Freiherr von Melas, fiu al parohului sighişorean, general de cavalerie şi comandant suprem al armatei austriece în lupta de la Marengo, Hermann Oberth, savantul care a urmat Şcoala din Deal, a trăit o perioadă la Sighişoara şi, prin pasiunea sa, a contribuit mult la pătrunderea omului în cosmos.

Ceasul O mare parte a faimei oraşului de astăzi se datorează celei mai celebre personalităţi istorice - la ora actuală - dintre toate personalităţile care au avut tangenţă cu Sighişoara, voievodul Vlad Ţepeş, supranumit Dracula, fiu al voievodului Ţării Româneşti Vlad Dracu. Este paradoxal, fiindcă legenda creată se bazează pe calităţi şi acţiuni străine celebrului voievod. Totul are ca punct de plecare pedepsele exemplare aplicate de Vlad Ţepeş adversarilor săi, într-o zonă europeană mai tolerantă şi unor adversari care au amplificat intransigenţa sa, însă mai ales amatorilor de senzaţional, de publicaţii şi filme cu vampiri, începând de la sfârşitul secolului al XIX-lea până în prezent.

Casa Vlad Dracul Vlad Ţepeş - Dracula s-a născut probabil in Sighişoara, tatăl său locuind între anii 1431-1436 şi în oraşul-cetate Sighişoara. Prin Sighişoara, celebrul Dracula a trecut în 1476, ultimul an al vieţii, spre ultima şi scurta sa domnie in Ţara Românească. Casa Vlad Dracul. Cu Sighişoara actuală, legatura celebrului personaj istoric este asigurată de vechea şi acum celebra casă supranumită "Vlad Dracu", situată în zona centrală a cetăţii - aparţinătoare autorităţilor cetăţii medievale - totodată şi fosta casă a corpului de pază, posibil de oaspeţi, în care exista posibilitatea să fi fost găzduit Vlad Dracu şi cei apropiaţi lui.



Turnul cu ceas Turnul, care a funcţionat ca sfat al oraşului până la 1556, judecătorie şi corp de gardă până la sfârşitul secolului al XIX-lea, cuprinde din 1899 Muzeul de istorie, unde pot fi văzute: ceramică din epoca bronzului, vase rituale dacice, ceramică romană, instrumente medicale şi famaceutice din timpul celebrului farmacist Andreas Bertram (1670) şi din timpul Mariei Tereza, mobilier variat (se remarcă cel cu intarsie), mari mecanisme de închidere a porţilor cetăţii, arme, un exemplar din primele ceasuri de perete, realizat în secolul XVI în sud-vestul Germaniei, precum şi evoluţia mecanismului ceasului din turn, existent din secolul XVI, având figurinele reprezentând zeităţi romane pentru fiecare zi din săptămâna.

Festivalul de Arta Medievala În fiecare vară se adună (începând din 1992) mii de oameni pentru a participa la Festivalul de Artă Medievală. Început ca o mişcare studenţească în 1992, în prezent este organizat de către Fundaţia "Festivalul de Artă Medievală Sighişoara", în colaborare cu diferite foruri locale: Forumul Democrat German, Primăria, etc. La această manifestare iau parte tineri (şi nu numai) din întreaga ţară. Invitaţii sunt personalităţi artistice şi muzicale de prim rang din viaţa culturală românească. Trupele de teatru, dans şi muzică străine sunt de asemenea prezente. La început au fost puţini participanţi, dar în prezent numărul acestora este în creştere, în 1998 cetatea primind peste 20000 de vizitatori în cele trei zile ale Festivalului.

Închei adresându-vă invitaţia de a vizita oraşul Sighişoara dacă nu în timpul anului, cel puţin la Festivalul de Artă Medievală.



5 mar 1999 -